PS Iosif Păuleţ: Mesaj de Postul Mare 2022

Să facem bine tuturor!

Cucernici părinţi, dragi persoane consacrate, iubiţi credincioşi,

Sfânta Biserică ne cheamă şi anul acesta să parcurgem cu credinţă şi perseverenţă timpul sfânt al Postului Mare, care ne pregăteşte pentru marea solemnitate a Învierii Domnului. Este un itinerar spiritual de 40 de zile care porneşte de la cenuşa pocăinţei şi ne conduce spre focul Vigiliei pascale, semn al iertării şi al iubirii lui Dumnezeu care învinge întunericul deznădejdii şi al morţii. Este un drum caracterizat de pocăinţă, convertire şi interiorizare, care are menirea să ne orienteze viaţa, cu puterea Duhului Sfânt, spre bucuriile nepieritoare şi să ne aducă în inimi lumina, pacea şi speranţa Celui Înviat. Şi câtă nevoie nu avem astăzi de aceste daruri minunate!

Am sperat că pandemia ne va ajuta să conştientizăm mai bine realitatea fragilităţii noastre umane şi că vom ieşi întăriţi şi mai uniţi din această încercare. În schimb, bucuria speranţei că pandemia va fi curând depăşită ne-a fost umbrită de nenumăratele dificultăţi, care continuă încă să semene în inimile noastre tulburare şi nesiguranţă: criza energetică globală, creşterea facturilor la energie electrică şi la gaz, mărirea preţurilor la combustibil şi, mai ales, acest război absurd şi nedorit care aduce suferinţă şi nelinişte în atâtea vieţi.

În ciuda oboselii, tristeţii, lacrimilor, fricii sau deznădejdii care apasă asupra noastră, Postul Mare este şi trebuie să fie timpul favorabil în care să reîncepem să semănăm, în noi şi în semenii noştri, viaţă, speranţă, pace, armonie. Aceasta este şi invitaţia pe care ne-o face Sfântul Părinte Papa Francisc, în mesajul de Postul Mare, citând din Sfântul Apostol Paul: „Să nu obosim în a face binele, căci la timpul potrivit vom secera, dacă nu vom deveni leneşi! Aşadar, acum, cât avem timp (kairós), să facem bine tuturor” (Gal 6,9-10).

Să ne străduim să facem bine tuturor, iubiţi fraţi şi surori în Domnul! Dar, pentru a ajunge să facem bine tuturor, e important să trăim bine timpul Postului Mare şi să urmăm un itinerar autentic de convertire. În acest sens, doresc să vă sugerez câţiva paşi concreţi, care, pe cât par de simpli, pe atât sunt de importanţi şi urgenţi:

Pacea. Să fim făuritori şi promotori ai păcii în familiile şi în comunităţile noastre. Să nu ezităm să ne cerem scuze unii altora şi să ne iertăm unii pe alţii, aşa cum am fost şi noi iertaţi de Dumnezeu. Să ne împotrivim nedreptăţii şi să încurajăm buna-înţelegere dintre noi.

Rugăciunea. Să acordăm mai mult spaţiu rugăciunii, mai ales celei comunitare. Aceasta ne ajută să ne regăsim pe noi înşine şi să ne poziţionăm corect în faţa lui Dumnezeu: ca făpturi în faţa Creatorului, ca slujitori în faţa Domnului. În mod special, să medităm cu credinţă suferinţele lui Cristos, prin parcurgerea în rugăciune a Căii sfintei cruci. Această devoţiune atât de dragă nouă ne poate ajuta să înţelegem mai bine iubirea extraordinară a lui Dumnezeu, care, pentru noi şi pentru a noastră mântuire, „nu l-a cruţat pe propriul său Fiu, ba chiar l-a dat la moarte pentru noi toţi” (Rom 8,32).

Spovada. Să nu ne fie frică să ne apropiem cu încredere de sacramentul milostivirii lui Dumnezeu, care ne aşteaptă cu răbdare să regretăm răul şi păcatul din viaţa noastră, pentru a ne putea bucura de iertarea sa.

Caritatea. Să renunţăm la egoismul nostru şi să ne deschidem tot mai mult spre ceilalţi venindu-le în întâmpinarea nevoilor cu care se confruntă. Având în vedere situaţia delicată din Ucraina, în colaborare cu Confederaţia Caritas România şi cu celelalte dieceze şi eparhii din ţara noastră, vom organiza o colectă în toată parohiile Diecezei de Iaşi în ziua de 13 martie a.c. Să fim cât mai generoşi şi să sprijinim toate iniţiativele destinate să-i ajute pe cei care trec prin momente grele.

Euharistia este sacramentul prezenţei răscumpărătoare a lui Cristos în mijlocul nostru, precum şi al vindecării şi al comuniunii cu Dumnezeu şi cu semenii. În Euharistie, Dumnezeu ne arată semnul cel mai concret al apropierii şi al compasiunii sale faţă de noi. Este mijlocul prin intermediul căruia el vindecă în fiecare dintre noi sentimentele de rătăcire şi dezorientare, ajutându-ne să trecem de la frică la încredere, de la tristeţe la speranţă (cf. Scrisoarea pastorală „Împreună pe calea speranţei”). Să ne apropiem împreună cu încredere de altarul Domnului pentru a experimenta prezenţa şi iubirea sa milostivă.

Părtaşi la viaţa Bisericii. Parcursul sinodal pe care l-am început ne poate ajuta să punem în slujba Bisericii locale experienţele noastre personale şi să descoperim tot mai mult „sensul apartenenţei noastre la marea familie a lui Dumnezeu, relaţiile de comuniune care există între toţi cei botezaţi şi responsabilitatea care ne revine fiecăruia de a participa la binele Bisericii pe care o formăm împreună” (Scrisoarea pastorală „Părtaşi la viaţa Bisericii”). Să iubim şi să slujim Biserica, străduindu-ne să fim membri responsabili ai acesteia.

Împreună cu Preasfinţitul Petru Sescu şi cu Preasfinţitul Petru Gherghel, vă doresc tuturor un timp rodnic şi binecuvântat al Postului Mare! Sfânta Fecioară Maria, care, după ce a suferit alături de Fiul ei pe drumul crucii, a fost făcută părtaşă de bucuria învierii, să mijlocească pentru noi şi să ne însoţească pe drumul vieţii.

Domnul să ne binecuvânteze cu pacea sa!

Iaşi, 1 martie 2022

✠ Iosif Păuleţ
episcop de Iaşi

Preluat de pe ercis.ro